Dacă salivezi în timp ce dormi, este un semn că creierul tău…Vezi mai multe
Salivarea apare atunci când produceți prea multă salivă, aveți dificultăți în a o menține în gură sau experimentați înghițirea afectată. Producerea excesivă de salivă este cunoscută sub numele de sialoree sau hipersalivație. Deși salivarea în timpul somnului este normală, anumiți factori pot cauza salivarea mai mult decât de obicei.
Poziția de somn
Poziția de somn poate influența cantitatea de salivă pe care o găsiți pe perna dimineața. Când o persoană doarme pe spate, gravitația face ca orice salivă excesivă produsă să rămână în gură sau să ajungă la gât. În schimb, persoanele care dorm pe o parte sau pe burtă, gravitația va atrage saliva spre pernă, ducând la salivare.
Dacă dormiți pe o parte sau pe burtă și dormiți cu gura deschisă, este posibil să salivați mai mult decât de obicei. Dormitul pe spate poate ajuta la minimizarea salivării. De asemenea, puteți lua măsuri pentru a respira pe nas și a menține gura închisă în timp ce dormiți, cum ar fi utilizarea unui bandaj de gură.
„Deși salivarea ocazională este comună și poate apărea în timpul somnului profund, salivarea excesivă și frecventă semnalează o problemă și poate reprezenta o altă afecțiune medicală sau legată de somn. O evaluare atentă sub îndrumarea unui medic este adesea următorul pas recomandat.”
Infecții și alergii
Dacă aveți un răceală, faringită sau alergii sezoniere, aceste condiții pot inflama sinusurile și pot bloca căile respiratorii, făcându-vă să respirați prin gură și să salivați mai mult decât de obicei. Alte infecții, cum ar fi mononucleoza, amigdalita și infecțiile sinusale, pot duce, de asemenea, la salivare excesivă.
Boala de reflux gastroesofagian
Arsurile la stomac sunt cel mai cunoscut simptom al bolii de reflux gastroesofagian (GERD), dar salivarea și disfagia (dificultăți la înghițire) sunt și ele simptome comune. Persoanele care experimentează disfagie în cazul GERD pot simți ca și cum ar avea un nod în gât, ceea ce le poate face să saliveze mai des. În plus, de fiecare dată când esofagul este iritat sau obstrucționat, corpul poate răspunde prin producerea mai multor secreții salivare pentru a ameliora iritația, ceea ce duce la salivare excesivă.
Apneea obstructivă în somn
Apneea obstructivă în somn (OSA) este o tulburare respiratorie legată de somn care provoacă pauze temporare în respirație în timp ce dormiți. Respirația pe gură adesea însoțește sau chiar agravează OSA. Respirația pe gură în timpul somnului poate face ca salivarea să fie mai probabilă, deoarece salivă poate ieși mai ușor când gura este deschisă. Discutați cu medicul dacă experimentați alte simptome ale OSA, inclusiv:
-
Sforăit, sufocare sau tuse în somn
-
Trezirea în timpul nopții
-
Dureri de cap dimineața
-
Dificultăți de concentrare pe parcursul zilei
-
Somnolență în timpul zilei
Bruxismul
Salivarea este adesea asociată cu bruxismul de somn sau scrâșnirea dinților în timpul somnului. Acest lucru ar putea fi un rezultat al asocierii bruxismului cu respirația pe gură, deoarece salivă este mai probabil să iasă din gură când o persoană își lasă gura deschisă în timpul somnului. Pe lângă salivare și respirație pe gură, alți factori de risc comuni pentru bruxism includ sforăitul, agitația și timpul scurt de somn.
Efecte secundare ale medicamentelor
Dacă luați medicamente pe bază de prescripție și salivăți noaptea, este posibil ca medicamentele să fie o cauză potențială a salivării. Hipersalivația și salivarea excesivă sunt efecte secundare ale anumitor medicamente, inclusiv unele antibiotice, antipsihotice și medicamente utilizate pentru tratamentul bolii Alzheimer. Dacă salivarea este listată ca efect secundar posibil al medicamentului, nu opriți administrarea acestuia. În schimb, discutați mai întâi cu medicul despre îngrijorările dvs. și întrebați dacă poate recomanda un medicament alternativ care să nu cauzeze salivarea excesivă.
Afecțiuni medicale subiacente
Sistemul nervos stimulează glandele salivare, ceea ce poate explica de ce dificultățile de înghițire și salivarea excesivă sunt comune în cazurile de tulburări neurodegenerative. De exemplu, aproximativ 70% dintre persoanele cu boala Parkinson și până la 80% dintre persoanele cu paralizie cerebrală experimentează salivare excesivă. Dificultățile de înghițire și salivarea excesivă pot apărea și ca rezultat al unor afecțiuni precum:
-
Epiglottita
-
Paralizia lui Bell
-
Escleroză laterală amiotrofică (ALS)
